Autentificaţi-vă    
 
opţine neactivată
 
 
 
  CLUB       
 
  Istorie      
 
Acest club sportiv al studenţilor bucureşteni este unul din cluburile cu cea mai indelungată istorie. În februarie 1916 a luat fiinţă, din iniţiativa unui grup de studenţi şi profesori din capitală "Clubul Universitar Bucureşti" cu două sedii: fotbal şi tenis. Primul preşedinte al grupării nou înfiinţate a fost reputatul matematician Traian Lălescu. Unul din oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost Octav Luchide, secretar general al federaţiei de fotbal din România (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formula de desfăşurare a campionatului naţional de fotbal.

Pe perioada primului război mondial clubul nu fiinţează efectiv; din anul 1919 însă şi până în 1934, clubul, ale cărui culori erau albul şi negru, activează în campionatul orăşenesc Bucureşti, deci in categoria "Onoare". Din 1934 Sportul va lua parte la întrecerile seriei I a eşalonului secund, unde va ocupa poziţii fruntaşe: V (1934-'35 şi 1935-'36) şi I (1936-'37). Ediţia de campionat 1937-'38 a fost aşadar prima in care clubul bucureştean a activat în cel mai înalt eşalon al fotbalului românesc, unde are comportări meritorii: locul V (1937-'38), IX (1938-'39), III (1939-'40) şi VI (1940-'41, ultima editie de campionat înainte de cea de-a doua conflagraţie mondială). În perioada interbelică Sportul Studenţesc a avut performanţe notabile şi în ce-a de-a doua competiţie a ţării, Cupa României, calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de Rapid Bucureşti şi 1942-'43 când pierde "la scor", 0-4, disputa cu C.F.R. Drobeta Turnu Severin.

După război echipa se confruntă cu mari dificultăţi financiare şi de aceea începe să se destrame. În 1945 adoptă numele de Sparta, titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În 1947 clubul se desfiinţează, încheindu-se astfel prima etapă din viaţa clubului. În 1948 însă, câţiva studenţi inimoşi printre care viitorul reputat antrenor Gheorghe Ola, pun bazele C.U.B. (Centrul Universitar Bucureşti), care nu reuşeşte să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar şi a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită Ştiinţa, reuşeşte în cele din urmă (1954) să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine şi prima retrogradare în cel de-al treilea eşalon valoric, divizia C, unde Ştiinţa stă doar un an. De data aceasta studenţii bucureşteni vor poposi in "B" mai putin de 13 sezoane (până în 1971-1972).

După atât timp "petrecut" în diviziile inferioare, echipa (din 1967 Politehnica iar din 1969 Sportul Studenţesc) vizează promovarea în primul eşalon, performanţă reuşită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor Ion Motroc şi M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: Mircea Rădulescu (fost selecţioner al echipei naţionale), Jamaischi, Mircea Sandu (actualul preşedinte al F.R.F.), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureştean, cu care a cucerit un titlu de campion), Firiţeanu. Debutul a fost, cum era de aşteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formaţiile de top ale soccerului de la noi (a ocupat în sezoanele 1974-'75, 1975-'76, 1977-'78 locul IV) reuşind, pe lângă clasările în primile zece echipe ale ţării, şi calificarea, în sezonul 1978-'79, în finala Cupei României (0-3 cu Steaua Bucureşti).

Deceniul al noulea al veacului a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului. În primul rând pentru că au fost atinse performanţe extraordinare (locul III în 1982-'83 şi locul II în ediţia 1985-'86), dar mai ales pentru că acum tricoul "alb-negru" este îmbrăcat de vedete ca Marcel Coraş sau Gheorghe Hagi... Da, este vorba de acel Hagi pe care îl cunoaşte întreaga lume. El a activat la clubul din "Regie" până in 1986 când a fost "împrumutat" de Steaua Bucureşti, care urma să desfăşoare finala Cupei Campionilor Europeni. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în 1990. Faima clubului bucureştean a scăzut după Revoluţia din 1989. Cu paşi mici Sportul Studenţesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În prezent, bucureştenii evolueaza în liga II-a a campionatului intern.

Nu putem încheia despre această echipă fără a aminti că a participat de trei ori in Cupa UEFA, fără performanţe notabile, poate doar eliminarea grecilor de la Olympiakos Pireu în turul I a ediţiei 1976-'77 (3-0 la Bucureşti, 1-2 la Pireu), dar nici fără a aminti câteva nume de jucători care au activat în cadrul clubului în ultimul deceniu: Răzvan Lucescu - portar, Petre Marin şi Gabi Vochin - fundaşi, Ionel Şerban şi Bogdan Andone - mijlocaşi, Marius Şumudică si Laurenţiu Diniţa - atacanţi.

 

© 1996-2012 Fevanet Designs. Toate drepturile rezervate.